'Hristos a inviat!' - 'Adevarat a inviat!'

Sa fie ….Saptamana Patimilor

"Si daca Hristos n-a înviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica este si credinta voastra."
(I Corinteni XV,14)

Incepand cu Duminica Floriilor - 20 Aprilie 2003 am intrat in Saptamana Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, saptamana in care toti crestinii trebuie sa-si indrepte din nou privirea si gandurile bune catre Bunul Dumnezeu, caci El este cel care Si-a jertfit unicul Sau Fiu pentru mantuirea noastra a oamenilor; catre aproapele nostru, in care sa-l vedem pe fratele nostru impreuna cu care putem spune Rugaciunea domneasca Tatal nostru, si nu in ultimul rand catre Sfanta Biserica, in care impreuna sa celebram Patimile si Invierea Fiului lui Dumnezeu.
Trebuie ca fiecare dintre noi sa percepem fiecare zi a acestei Sfintei Saptamani cu dorinta de a face tot ceea ce ne sta in putinta ca sa ne amintim toate cele petrecute in acele vremuri binecuvantate, avand aici in vedere cuvintele Mantuitorului nostru: "Caci zic voua: Multi prooroci si regi au voit sa vada ceea ce vedeti voi, dar n-au vazut, si sa auda ceea ce auziti, dar n-au auzit."(Luca X,24)
In sambata dinaintea Floriilor, Sfanta Biserica celebreaza evenimentul invierii din morti a lui Lazar, pentru a ne reaminti ca Invierea din morti a oamenilor si Judecata intregii umanitati vor fi facute ca si atunci de Fiul lui Dumnezeu: "Caci Fiul Omului va sa vina întru slava Tatalui Sau, cu îngerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele sale" (Matei XVI, 27).
Minunea savarsita de Mantuitorul cu Lazar atrage, contrar firescului, hotararea iudeilor de a-L ucide atat pe Cel ce a inviat cat si pe cel inviat chiar de sarbatoarea Pastelui iudaic, cand evreii sarbatoresc iesirea din robia egipteana.
Astfel, cei dezrobiti de Bunul Dumnezeu din sclavia Egiptului, decid moartea Celui care a fost trimis de Tatal ceresc sa elibereze neamul omenesc de sub robia pacatului. Mantuitorul intra in Ierusalim triumfator si este intampinat de locuitorii orasului si de cei ce venisera din celelalte tinuturi iudaice sa celebreze Pastele, acestia punandu-si hainele pe unde trecea Iisus; si impreuna cu copii, care auzisera de minunile Domnului, toti cu ramuri verzi de finic strigau: "Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!"(Matei XXI,9).
Sa fie…sufletul nostru Ierusalimul in care sa intre triumfator Mantuitorul Iisus Hristos pentru a ne curati de pacatele noastre si locul in care Nu se hotareste moarte credintei noastre in Fiul lui Dumnezeu, care devine mai evidenta in orice zi a vietii noastre, caci uitam si evitam sa-L preamarim.
Sa fie ….. sufletul nostru cel care isi intinde "haina" pe unde sa poata calca Hristos, iar noi sa "strigam" cu rugaciunile noastre in aceasta saptamana, precum acei copii, spre binecuvantarea Domnului; caci "De nu veti fi precum copii, nu veti intra in Imparatia Cerurilor"(Matei XVIII, 3).
Lunea Mare marcheaza cea de a doua zi a Saptamanii Patimilor, despre care aflam ca: Dimineata, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flamânzit; si vazând un smochin lânga cale, S-a dus la el, dar n-a gasit nimic în el decât numai frunze, si a zis lui: De acum înainte sa nu mai fie rod din tine în veac! Si smochinul s-a uscat îndata."(Matei XVIII,18-19). Pomul calcarii Poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui si-au facut acoperaminte stramosii nostri Adam si Eva (Facerea III, 7). Mantuitorul usuca smochinul, precum usuca pacatul, caci smochina este simbolul pacatului; are dulceata placerii, lipiciunea pacatului, iar in urma usturimea si amaraciunea constintei.
Sa fie…sufletul nostru pomul in care Mantuitorul nostru sa gaseasca rodul bogat al credintei noastre caci El este Mesia, Cel uns pentru mantuirea noastra. Martea mare este ziua in care Domnul nostru prezentand diverse parabole despre Imparatia Cerurilor spune pilda celor zece fecioare - Matei XXV, 1-13 (avem aici legatura faptului ca Sfanta Biserica a randuit sa cinsteasca pe Sfantul Ioan Botezatorul si toti sfintii cuviosi in aceasta zi, pentru a exemplifica virtutea fecioriei) din care intelegem ca, numai in cei care salasluieste untdelemnul care se infierbanta intr-atat de mult incat sa tina cu adevarat aprinsa candela credintei, pot fi demni de intalnirea fata catre fata cu Mantuitorul la Judecata cea de apoi.
Sa fie…sufletul nostru camara in care Mirele ceresc sa poata intra pentru a ramane vesnic intr-o unire tainica cu acesta. Miercurea mare, ziua despre care Sfanta Scriptura ne relateaza ca Mantuitorul Hristos a intrat in casa lui Simon cel lepros, unde femeia cea pacatoasa unge cu mir capul Sau, Ii spala cu lacrimi picioarele si cu parul capului ei le sterge. Mantuitorul intra in casa celui bolnav, pentru ca :"Nu cei sanatosi au nevoie de doctori, ci cei bolnavi" (Luca V, 31), vrand sa arate inca o data ca El este doctorul sufletesc cat si cel trupesc.
Lepra ii obliga pe acesti oameni sa traiasca izolati in tinuturi destinate numai lor, iar cand erau vazuti de oameni trebuiau sa strige: "necurat"; boala ii determina pe cei bolnavi la tanguire si plans, la intrebari de genul cat de mult au pacatuit inaintea lui Dumnezeu ca au aceasta boala (exemplul Dreptului Iov). Totusi, de aici putem sa intelegem inca o data ca numai atunci cand omul este in mare nevoie isi pune intrebarile existentiale.
Sa fie…sufletul nostru casa in care Mantuitorul sa intre si sa ne vindece de necuratia "leprei" pricinuite de neascultarea noastra, de care trebuie sa ne tanguim in fiecare zi a vietii, iar rugaciunile noastre sa fie ca lacrimile cele ce vor spala pacatele noastre cele multe ca firele de par.
Joia mare - asa cum aflam din Cele 12 Evanghelii - concentreaza o serie de evenimente: spalarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taina si rugaciunea cea mai presus de fire. Mantuitorul ne da pilda de smerenie intr-atat de mult, incat spala picioarelor ucenicilor Sai indrumandu-I: "Ca pilda v-am dat voua, ca si voi sa faceti asa cum am facut si Eu cu voi" (IoanXIII, 15). Sfantul Apostol Petru refuza la inceput, dar atunci cand Domnul ii spune: "Daca nu te voi spala nu ai parte cu mine", el il roaga: "Doamne, nu numai picioarele, ci si mainile si capul (Ioan XIII, 8-9).
Sa fie…sufletul nostru cel care sa aiba parte de spalarea divina; sa spele Bunul Dumnezeu "picioarele" gandurilor noastre care sunt mereu pe drumul pacatului; sa spele mainile cu care le faptuim si capul, adica, constinta cu care le savarsim.
Apoi, Fiul lui Dumnezeu isi daruieste in mod simbolic, in chipul painii si al vinului, Trupul si Sangele Sau, spre impartasire intregii omeniri prin Sfintii Sai Apostoli, porunciundu-le: "Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea" (Luca XXI, 19).
Sa fie…sufletul nostru chivotul sfant si curat in care salasluiesc Trupul si Sangele lui Hristos.
Instituirea Sfintei Taine a Impartasirii il determina, contrar firescului, pe Iuda Iscarioteanul sa-L vanda pe Mantuitorul mai-marilor sinagogii iudaice, iar acestia la randul lor il dau in seama judecatii romane. Dar inante de momentul vanzarii, Domnul Iisus a mers impreuna cu ucenicii Sai pe Muntele Maslinilor, unde se roaga atat de staruitor (incat sudoarea Sa devine ca niste picaturi de sange) Tatalui ceresc: "Parinte de este cu putinta, departeaza acest pahar de la Mine…Dar nu voia mea sa se faca, ci voia Ta" (Luca XXII, 42). Sfintii Parinti spun ca Mantuitorul a rostit astfel aceasta rugaciune spre inselarea diavolului, pentru a-L crede om ca sa nu se zadarniceasca taina Crucii. In timpul rugaciunii, ucenicii adorm neconstientizand cele ce aveau sa se intample, caci Iuda insotit de cei potrivnici si de soldatii romani vine si-L vinde pe Cel nepretuit.
Sa fie…sufletul nostru cel care se roaga cu sudoare Tatalui Ceresc sa treaca de la noi vinderea noastra catre pacat; sa ne rugam sa treaca "paharul" pacatelor noastre, caci oricand o picatura il poate umple si sa nu doarma in aceasta perioada. Vinera mare facem, prin cantarea Prohodului, pomenire de Sfintele Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Rastignirea si Moarte pe Sfanta Cruce.
Sa cantam iubiti credinciosi, cantarea de inmormantare Celui mort pentru iertarea pacatelor noastre.
Sa inconjuram Sfanta noastra Biserica, ca si cum am merge pe drumul catre Golgota; si sa trecem pe sub masa unde sta Sfantul Epitaf cu scena punerii in mormant a lui Iisus, pentru ca astfel aratam ca ne supunem Celui supus mortii pentru intreaga omenire.
Sa fie…sufletul nostru cel care in chip tainic primeste scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita si inainte de toate crucea si moartea, pe care Mantuitorul le-a primit de buna voie pentru mantuirea noastra. Sambata mare…praznuim ingroparea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si pogararea la iad prin care neamul nostru omenesc a fost scos din stricaciune, din latura si din umbra mortii la viata vesnica.
Sa fie… sufletul nostru locul unde Mantuitorul se va pogora spre dezlagarea noastra din iadul pacatului. Ziua Invierii…. si sa ne luminam cu praznuire si unii pe alti sa ne imbratisam; sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi, sa iertam toate pentru Inviere si asa sa strigam: 'Hristos a inviat din morti cu moarte pe moarte pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le'.

Si a zis Dumnezeu: Sa fie…Lumina!

Sa fie…Lumina Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, in sufletele dumneavoastra - iubiti credinciosi, spre slava Bunului Dumnezeu.

AMIN.

Top

Va mai amintiti? In aceasta luna, acolo...acasa departe... Debuteaza calendaristic cel mai frumos anotimp - primavara - pe care omul, de-a lungul existentei sale o asimileaza cu trezirea naturii la viata, cu explozia clorofilei, cu iuresul sevelor prin capilarele pamantului, copacilor si firelor de iarba, cu revitalizarea intregului edificiu sentimental al omului, care odata cu adierea celor dintii brize calde ale primaverii se simte mai puternic si mai increzator in sansa vietii.
Ghioceii rad din albul lor imaculat si inocent - atunci cind ii oferim fiintelor dragi impreuna cu simbolul eternei primaveri - martisoarele.
Fie ca noua primavara de acasa, sa ne aduca mai multa liniste, pace si tihna in sufletele si casele noastre, precum si o viata mai buna. Transmit tuturor femeilor cele mai sincere ginduri, urari de sanatate, fericire si o eterna primavara a sentimentelor de bine si frumos!

Top

† T E O C T I S T - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Dupa Vestitorul Ortodoxiei Nr.310/2003, www.patriarhia.ro.

Top

Top

Top

Top

In zilele premergatoare Sfintelor Sarbatori Pascale, a sosit din Romania - Dani Constantin - compozitor si regizor muzical la Televiziunea Romana, actualmente membru al Consiliului de Administratie al acestei institutii de prestigiu. Nascut in '58, la Bucuresti, Dani Constantin a avut sansa contactului cu muzica inca din primii ani de viata, tragand cu urechea la lectiile de acordeon luate de doi frati mai mari. Inconstient, "fura meserie" pana cand a fost prins si…dat la pian! Si astfel, in timp ce Trio Constantin (trei acordeoane!) ramanea o amintire placuta a serbarilor scolare, urechea muzicala este remarcata si "indrumata" spre Liceul de Muzica "George Enescu" de catre profesoara Victoria Olariu. Apoi, intr-o evolutie fireasca, a urmat Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din Bucuresti, cand a inceput o lunga colaborare cu studioul muzical din televiziunea nationala, fapt ce avea sa-i influenteze decisiv cariera. Prin anii '83-'84, Dani se afirma si in calitatea de compozitor de muzica usoara. Astfel, contribuie decisiv la lansarea lui Adrian Daminescu, a colaborat mult cu Mihaela Oancea, ocazional cu Mirabela Dauer, Dida Dragan, Elena Carstea, Ricki Dandel, Loredana Groza, Adrian Enache, Laura Stoica, Doru Tufis, Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu, Dorin Anastasiu, Silvia Dumitrescu, Nicu Pop, Marcel Pavel, Sanda Ladosi, Aurelian Temisan, Daniel Iordachioaie, Alexandru Arsinel, Eva Kiss. Melodiile sale au retinut atentia concurentilor straini veniti la festivalurile internationale"Bucuresti" si "Cerbul de Aur", desfasurate in Romania. Cel mai solicitat cintec a fost: "Iarta-mi iubirea" ("I Still Love You"), fiind ales si cintat de cantareti din 5 tari. Acest slagar a adus premiul I interpretelor Mona Rosoga (Romania) si Brenda Starr (U.S.A.) la festivalul international "Cerbul de Aur" Brasov. Dani a compus music-hall-ul de succes "Idolul si Ion Anapoda" dupa George M. Zamfirescu, cu o distributie de zile mari: Leopoldina Balanuta, Mitica Popescu, Dinu Manolache, Manuela Ciucur. Fiind un infocat iubitor al fotbalului romanesc, Dani a compus imnul: "Hai Romania", interpretat de formatiile Compact si Directia 5, pentru echipa nationala de fotbal a Romaniei, participanta la Campionatul Mondial de Fotbal din U.S.A. in 1994.Dani a fost primul compozitor castigator al Festivalului National al Cantecului de Dragoste, cu slagarul "E..e..e…iubire".

Dani Constantin face parte din galeria acelor compozitori care scriu putin, dar foarte bine elaborat de fiecare data.Profesand ca regizor muzical si inginer de sunet pentru Televiziunea Romana, Dani a trait experienta deosebita, cu prilejul desfasurarii festivalului international "Cerbul de Aur" Brasov, de a realiza transmisiile si inregistrarile muzicale ale marilor nume: Tom Jones, Ray Charles, Kenny Rogers, James Brown, Temptations, Kylie Minogue, Toto Cutugno, INXS, precum si ale altor personalitati muzicale care au vizitat Romania cu aceeasi ocazie. Compozitor, regizor muzical, instrumentist (pianist, baterist), orchestrator, Dani Constantin este genul de profesionist de care oricine are nevoie.
Vacanta placuta in Noua Zeelanda alaturi de verii tai Simona si Marian Radu.

Top

Top