Aceasta s-a nascut in satul Epivat din Tracia, nu departe de
Constantinopol si a trait pe vremea despartirii Bisericii de
la Roma de Biserica soborniceasca ortodoxa (1054). A fost crescuta
de parintii ei in teama de Dumnezeu si in deprinderea faptelor
bune crestinesti, dar mai cu osebire in deprinderea rugaciunii,
a postului si a milosteniei. Nu o data s-a dezbracat de hainele
sale cele bune si le-a dat saracilor, imbracand hainele proaste
ale acelora, ceea ce i-a adus mustrarea si uneori bataie din
partea parintilor. Dar fecioara a aratat hotarire in folosirea
averii sale si dupa moartea parintilor ei. Ca una ce nutrea
dorinta de a se retrage din lume si de a trai in singuratate,
aproape de Domnul, auzind odata, la biserica, cuvintele Evangheliei:
"Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine,
sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34) Sfanta
a inteles ca, pentru ea, a venit vremea sa lase toate si sa
urmeze pe Mantuitorul. Mostenind o mare avere de la parinti,
impreuna cu fratele ei Eftimie, care avea sa fie mai tarziu
episcop la Madita, tanara Parascheva si-a daruit saracilor partea
ei de mostenire si s-a retras la o manastire de fecioare langa
Constantinopol, ducand o viata aspra, la anii tineretii ei,
dupa randuiala monahilor.
Ca, aprizandu-se de dumnezeiasca dorire, cine va putea spune
izvorul lacrimilor si suspinurile ei cele multe si neincetate,
neavand alta grija decat intampinarea Mirelui, zicand: "Pe
Tine, Mirele meu, Te caut". Ca se sarguia vrajmasul sa
o duca la deznadejde, infricosand-o prin naluciri si aratari.
Dar a biruit pe diavolul, precum David pe Goliat, ferindu-si
sufletul si trupul de pacat si de necuratenie si facandu-se
mireasa iubita a lui Hristos.
Deci, a venit ingerul Domnului si i-a zis: "Sa lasi
pustiul si sa te intorci in patria ta, ca acolo ti se cuvine
sa-ti dai trupul pamantului". Si, intelegand Cuvioasa
ca porunca este de la Dumnezeu si ca viata ei este scurta,
a lasat fara voie pustiul si, venind in imparateasca cetate,
a intrat in Biserica cea prea frumoasa, in Sfanta Sofia si
in biserica Vlahernii a Nascatoarei de Dumnezeu, si a dat
lauda lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa-I slujeasca cu credinta,
si a plecat, apoi la Ierusalim sa se inchine Sfintelor Locuri
ale Patimilor Domnului. Deci, ajungand la tinta calatoriei
sale pe pamant si vazand, cu mare multumire sufleteasca, acele
sfinte locuri calcate de picioarele Mantuitorului, a zburat
ca o pasare prin pustia Iordanului si afland, o manastire
de fecioare, a intrat intr-insa si canta necontenit laude
lui Dumnezeu, varsand rauri de lacrimi, ca o stapanea o nesfarsita
dragoste de Mirele Hristos si i se daruise cea mai inalta
bunatate pustniceasca, smerita cugetare. Deci, asa nevoindu-se
a ajuns pana la 25 de ani. Cuvioasa Parascheva s-a intors
in patria sa, la Epivat. Si, petrecand acolo inca doi ani,
rugandu-se pentru sine si pentru toata lumea, si-a dat obstescul
sfarsit in mainile preaiubitului ei Mire, Hristos cel viu,
iar trupul ei a fost ingropat langa biserica.
Si, trecand vreme de mai multi ani, Dumnezeu a descoperit
moastele ei, prin vedenii, si le-a proslavit cu faceri de
minuni. Ca bolnavii si indracitii dobandeau tamaduire, atingandu-se
de sfintele ei moaste. Deci, moastele Sfintei au fost luate
de imparatul Asan al romanilor si bulgarilor si au fost asezate,
mai intai, la Tarnovo, au fost stramutate, apoi, la Belgrad
pe vremea sultanului Selim al II-lea, si, in sfarsit, au fost
aduse la Constantinopol, la biserica patriarhiei. Aceste moaste,
mai pe urma, maria sa Vasile voievod le-a adus din Constantinopol
la Moldova, in orasul Iasi, la manastirea Sfintilor Trei lerarhi,
la 14 octombrie, in anul 1641 de la Hristos, si au fost asezate
in minunata lui ctitorie. Dimitrie Cantemir, luminatul domn
al Moldovei, descrie astfel aducerea acestor sfinte moaste
la Iasi: "Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului
Moldovei Vasile sa stramute sfintele moaste din biserica patriarhiceasca
a Constantinopolei si le-a castigat acestora pentru cele inalte
si multe binefaceri si slujbe facute Bisericii celei mari,
ca a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomana ca sa ia
voie pentru stramutarea sfintelor moaste. Iar toata stramutarea
este zugravita pe peretele de miazazi al Bisericii Trei lerarhi."
Astazi, moastele Sfintei Parascheva se afla in biserica sfintei
Mitropolii din Iasi. Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne
pe noi. Amin. |
